luni, 5 iunie 2017

Recenzie Povesteste-mi ceva de Sharon Creech






              Inca de pe coperta cartii o putem observa si descrie pe Sal ca pe o fiinta visatoare. Astfel, insusi titlul cartii sugereaza faptul ca actiunea se va desfasura pe doua fire narative, planul povestii lui Phoebe si planul calatoriei Salamancai Tree Hiddle cu bunicii sai.
    Povesteste-mi ceva de Sharon Creech se concentreaa in jurul ideii faptului ca, relatand intamplarile prietenei sale, Phoebe, Sal constientizeaza ca povestea ei nu este asa de diferita fata de cea a lui Phoebe si ca vorbind despre altcineva ajunge sa vorbeasca chiar despre ea insasi. Trecerea de la vorbitul despre Phoebe la cel despre Sal se face armonios, atat prin intermediul elementelor pe care le au in comun cele doua fete( mama care a disparut,dorinta de a substitui realitatea cu ceva ce pare mai usor de crezut, doamna Cadaver), cat si prin notiunile ce le diferentiaza pe fiecare( firea, imaginatia fiecareia)
    In calatoria cu masina impreuna cu bunicii ei, Salamanca le spune acestora timp de sase zile( aceste zile reprezinta timpul in care trebuiau sa ajunga din Ohio pana in Idaho, la mama fetitei) povestea lui Phoebe, mentionandu- le despre mama ei care a disparut, despre nebunul care s- a dovedit a fi fratele ei, despre biletele misterioase de la doamna Partridge, despre doamna Cadaver, despre jurnalele de la scoala... Ajunsa in Idaho, dorind sa o convinga pe mama ei sa se reintoarca la ea si la tatal sau, Sal descopera ca destinul mamei sale a fost altul si anume cel de a muri intr-un autobuz rasturnat peste o prapastie. Afland totodata si de moartea subita a lui Bobita, Sal se intoarce impreuna cu bunicul si tatal sau in Bybanks urmand sa tina legatura cu Ben si Phoebe.
    In opinia mea, Povesteste-mi ceva de Sharon Creech este o carte ce prezinta ideea ca prin comunicare, prin cunoasterea de persoane noi, prin prieteni reusim sa ne dezvoltam pe noi insine, caci la fel cum i s- a intamplat lui Sal si bunicilor acesteia nu putem povesti despre cineva fara a rezona cu propria persoana.

Un comentariu: